Compania de stat Romgaz, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale din România, ia în calcul posibilitatea de a își înființa o sucursală în Turcia pentru a importa gaze din alte surse decât gigantul rus Gazprom, inclusiv gaze naturale lichefiate (GNL), potrivit unui document recent al companiei.
Autoritățile din România discută cu cele din statele vecine Ungaria și Bulgaria, ale căror sisteme de transport al gazelor naturale sunt interconectate cu cel național românesc, încheierea de acorduri interguvernamentale privind luarea de măsuri solidare de întrajutorare în caz de criză a gazelor, măsuri care pot merge până la sistarea furnizării gazelor către marii consumatori industriali dintr-una dintre țări pentru menținerea aprovizionării populației și clienților sociali dintr-o alta.
Conflictul dintre Rusia și Ucraina, care pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării cu gaze naturale a Europei și obligă țările de pe Bătrânul Continent să caute opțiuni alternative de furnizare la livrările gigantului rus de stat Gazprom, a generat interes din partea Uniunii Europene pentru resursele de gaze ale Tanzaniei, statul african reluând în noiembrie anul trecut discuțiile cu giganții petrolieri Equinor și Shell pentru demararea proiectului construirii unei facilități de producție și export de gaze naturale lichefiate (LNG) de 30 miliarde dolari.
Depozitele subterane de înmagazinare care adăpostesc stocurile de gaze naturale ale Europei nu au fost niciodată atât de goale în această perioadă a iernii. La doar 4 luni după ce consilierul președintelui SUA pentru securitate energetică globală, Amos Hochstein, declara că Europa nu face suficient pentru a se pregăti pentru sezonul rece, continentul se confruntă cu o criză de aprovizionare care a făcut ca prețurile angro de referință la gaze de pe bursele de profil să ajungă să fie de de peste 4 ori mai mari decât în perioada similară din 2021, punând o presiune imensă pe gospodăriile populației și pe agenții economici. Criza a lăsat Uniunea Europeană la mâna vremii și a stratagemelor președintelui Rusiei, Vladimir Putin, ambele la fel de dificil de prognozat, scrie Bloomberg.
Ambasada Federației Ruse în România susține că au fost identificate cazuri de falși intermediari români ai gigantului rus de stat Gazprom, care vor să îi înșele pe importatorii locali de gaze naturale rusești, și transmite că, în primele 10 luni ale anului în curs, România a importat din Rusia aproape 2,5 miliarde metri cubi de gaze, mai mult decât pe parcursul întregului an 2020 (puțin peste 2 miliarde mc).
Toți operatorii sistemelor naționale de transport al gazelor naturale de pe ruta transbalcanică, respectiv din Bulgaria, Republica Moldova, România și Ucraina,vor participa săptămâna aceasta, pe 12 decembrie, la o întâlnire organizată la Bruxelles de către Directoratul pentru Energie (DG Energy) al Comisiei Europene, dedicată pregătirii asigurării tranzitului în flux invers al gazelor pe coridorul transbalcanic și la care ar putea fi semnat și un act adițional la acordul de interconectare dintre operatorul român Transgaz și cel ucrainean Ukrtransgaz.
Consumul casnic foarte mare, pe fondul temperaturilor extrem de scăzute, precum și decizia Gazprom, conform informațiilor Profit.ro, de a satisface doar 25% din cererea clienților din România au dus sistemul de transport al gazelor aproape de starea de risc. În aceste condiții, autoritățile au decis să oprească funcționarea unui mare consumator de gaze, respectiv centrala Brazi a OMV Petrom.
Starea de dezechilibru a sistemului național de transport al gazelor s-a accentuat miercuri dimineață, comparativ cu marți, volumul efectiv de gaze aflat în conductele magistrale fiind de 33,881 milioane metri cubi la ora 8, față de 37,298 milioane metri cubi cu 24 de ore înainte, potrivit datelor Transgaz.
România a înaintat NATO o propunere de proiect de dezvoltare a unui sistem de alertare timpurie privind eventuale scăderi ale volumului de gaze naturale care pot genera potențiale crize de aprovizionare în state membre sau partenere Alianței, propunere care a întrunit cerințele acestei organizații.
În plan sunt luate în calcul patru scenarii de risc, primul fiind limitarea sau sistarea furnizării de gaze din Rusia către UE. În decembrie 2012, termen la care Guvernul de la București ar fi trebuit să trimită la Bruxelles planul de urgență, importurile de gaze din Rusia au reprezentat aproape 21% din consumul de gaze al României. Pentru iarna aceasta, autoritățile estimează un necesar de import de doar 3%.